Casa  de  cultură  este  problema  nr. 1  a  satului  Negrea,  pe  care     Domnul  primar,   cu  toată  sîrguinţa,  priceperea   şi  dorinţa  sa  arzătoare   nu  ne-o  poate  rezolva, din  anul  2003 până în prezent,  din  care  cauză  suferă  foarte  mult  şi  d-lui    şi  întregul  sat.  Nu  avem  casă  de  cultură.  Mai  bine  zis,  avem,  dar  este  într-o  stare  deplorabilă.   La  timpul  necesar  nu  a  avut  stăpîn  conştiicios,  care  să  fie  capabil  de  a  o  păstra,  deaceia  a  fost  furat  şi  distrus  totul  din  ea:  aparatura,  inventarul,   mobilierul   şi  chiar  uşile  şi  ferestrele.    De  ani  buni  căutăm  mijloace  financiare  pentru  a  o  aduce  în  stare  de  lucru  dar  nu  reuşim  nicidecum,    fiindcă  reparaţia   ei   capitală  costă  peste   şase   milioane  de  lei.

Avem  copii  şi  tineri   deştepţi,  talentaţi,   educaţi,  înzestraţi  cu  har  de la  Dumnezeu,  care  ştiu  şi  să  muncescă,  şi  să  se  odihnească  frumos,  ştiu   să  cînte,  să  danseze,  să  picteze. Ne  plac  tradiţiile  şi  datinile  străvechi,  şezătorile  şi  multe  altele.  Dar  nu  avem  un  local  unde  am  putea  să  lucrăm  şi  să  ne  odihnim  frumos.  Noi  nu  vrem  să  plecăm  la  oraş  sau  peste  hotare,  să  cinstim    tradiţiile  şi  obiceiurile  străinilor,  vrerm  să  le  păstrăm   pe  ale  noastre.

Da  avem  şi  noi  colegi  care  au  plecat  la  studii  şi  la  muncă  în  alte  părţi,  dar  ei  nu-şi  uită  baştina,  parinţii,  buneii,  rudele.  Mereu  se  reîntorc  şi  sînt  dornici  de  a  comunica  şi  cu  semenii  lor  şi  hiar   cu  oamenii  mai  în  vîrstă  din  sat,  întrunindu-se  împreună  la  şezători,  concerte  şi  multe  alte  măsuri  culturale,  mai  ales  cît  mai  avem  de  la  cine   mai   prelua  ceva  preţios  din  folclorul  nostru    strămoşesc.