Satul    Negrea  este  o  localitate  din  raionul  Hînceşti,  situată  la  26  km  de Hînceşti. Este  poziţionat  geografic pe magistrala Chişinău –  Voinescu, 46,81′ latitudine nordică şi   28°40′   longitudine estică,  şi   altitudinea  de  125 m  faţă  de  nivelul  mă rii   situată   pe   Valea  rîului  Lăpuşniţa.,  care  îl  întretaie  în  două:  partea  de  est  şi  partea  de  vest.     Se mărgineşte cu următoarele  localităţi:  la  nord-vest  cu  comuna   Crasnoarmeiscoe,   la  nord  cu  satul  Sofia,   la  nord-est  cu  satul  Bălceana   şi  cu   comuna  Cărpineni  la   sud-vest.

Relieful  satului  Negrea  se prezintă sub forma unei serii  dealuri  şi  văi.   De pe  vîrfurile  de  deal  se deschid nişte  privelişti foarte frumoase  ale  satului. Întregul ansamblu de înălţimi şi văi, oferă imaginea unui larg amfiteatru natural. Impresia aceasta este creată în primul rând  de  variaţia  diferită  de  înălţimi.

Tipurile de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip ciornoziom şi aluviale.  Cernoziomurile  obişnuite  sunt cele  mai  răspândite  ocupând  70%  din suprafaţa  fondului  funciar.  Cernoziomurile  aluviale  ocupă   20% din  totalul  fondului funciar  iar celelalte  10%  sînt  soluri  deformate  pe  alunecări  de  teren  lutoase-argiloase.  Starea de calitate a solurilor  este apreciată  prin  bonitatea  lor.  Bonitatea  medie  ponderată  a învelişului  de  sol  din  localitate  este de 62 grade/ha.  Fondul funciar  al   satului  este  utilizat  în  cea  mai  mare  parte  ca  teren  arabil – 941 ha, păşuni – 205 ha,  dintre  care  doar  135  ha  sînt  destinate  păşunatului  animalelor, restul   fiind   degradate,   fondul  forestier  constituie  177  ha.   Vegetaţia  naturală  este  reprezentată  de  specii  de arbori,  arbuşti   şi  plante  specifice zonei deluroase.  Predomina  în  cea  mai  mare  parte  salcîmul.  Învelişul  ierbos,  este  bogat în plante medicinale,   este întâlnit  în  păduri  şi  este  determinat  de  coronamentul  copacilor  din  teritoriu.    Vegetaţia  culturală  este  tradiţională,   pe  teritoriul   satului  fiind cultivate  în  special culturile  cerelialiere  şi  viţa  de  vie.

Localitatea   este  relativ  săracă  în  resurse  acvatice.  Pe  teritoriul  satului   există  un  singur  iaz   cu o suprafaţă totală de  2,48  ha  şi  care  aparţine APL,  nu  este  dat  în  arendă  sau  concesionat,  astfel  toţi  locuitorii  satului  au  posibilitatea  de  a  se  odihni  pe  malul  iazului  sau   a  pescui.

Aproape  la  mijloc,  satul  Negrea   este  întretăiat  în  două  de  rîul  Lăpuşniţa,    un  afluent  al  rîului  Prut,  care  izvorăşte  lăngă  satul  Iurceni  raionul   Nisporeni  şi  se  revarsă  în  Prut  lăngă  satul   Sărata-Răzeşi,  raionul   Leova.    În  ceea  ce  priveşte  sursele  decentralizate  e  apă,  situaţia  este  următoarea:   satul   dispune de  65 fîntîni,   dintre  care  obşteşti (publice)     65  iar   private (individuale)   – 40,  am dori  să  menţionăm  inventarierea  nu  a  permis   să  fie înregistrate  toate  fîntînile  private  pentru că practice  toate  sunt  construite  fără autorizare  de  la  primărie  ca  rezultat  cifra  fîntînilor  private  ar  putea  depăşi  cu cel puţin   20 %  numărul   existent.  Fondul  forestier al  satului   este constituit   din 177 ha  de  pădure  preponderant  de  salcîm  (29 % din fondul funciar al satului).  Fauna  fondului  forestier  este  săracă  şi este  reprezentată  în general  de  iepuri,  mistreţi,  căprioare  şi  animale  din  familia rozătoarelor.

Economia locală    În  satul  Negrea  sunt în jur la 17   subiecţi ai antreprenoriatului mic a căror adresă juridică este înregistrată în satul   Negrea. Dintre aceştea doar cîteva  contribuie la completarea bugetului local ca rezultat al activităţii desfăşurate. În comună nu există întreprinderi de stat.   Lipsesc în localitate deasemenea şi întreprinderi cu investiţii străine, cu toate ca situaţia geografică are un avantaj pentru potenţialii investitori. De asemenea lipsesc şi întreprinderile cu capital mixt, adica asocierea între proprietatea publică şi privată.     Cîteva  din întreprinderi activeaza în sectorul agrar, ceea ce este caracteristic pentru majoritatea localităţile rurale din Republica Moldova. Următoarea ramură ca pondere este comerţul, care este ca obiect de activitate a cîtorva agenţi din localitate. În sfera de  deservire  este  antrenată  o  singură  întreprindere, care au ca obiect de activitate spălatul  şi  întreţinerea  vehiculelor. Din numărul total de locuitori ai comunei, în activitatea  antreprenoriatului sunt antrenaţi aproximativ   4 % din populaţie. Analizînd situaţia de ocupare a populaţie în cadrul agenţilor care funcţionează, se vede clar că cu toate că ca număr predomină întreprinderile din agricultură însă mai multe persoane sunt ocupate în domeniul comercial, adica în întreprinderile din sfera comerţului, însă cu toate cele menţionate cea mai mare pondere de fapt este înregistrată în sfera altor ramuri.

Sectorul  agricol.   Cea mai mare a parte a teritoriului este ocupat de terenurile arabile, care sunt valorificate pentru obţinerea producţiei agricole. O parte considerabilă în jur la   760  ha este ocupat de suprafeţele de pădure, care sunt în proprietate publică   Î.S. Moldsilva. Produsele principale care sunt produse în localitate sunt: grâul, porumbul floarea soarelui. În creştere permanentă a fost cultura de porumb.           Efectivul de animale existent în comună, este acel ce se află în gospodăriile individuale, creşterea animalelor pentru vânzare nu prezintă interes pentru localnici, deoarece există o mulţime de piedici şi bariere pentru comercializarea acestei producţii. Dacă facem analiza lor, atunci observăm că numărul lor începând din 1999 şi până în prezent este în continua scadere. Cauzele scaderii numarului acestor animale sunt diverse, in mare parte se datoreaza lipsei de nutreţuri, lipsei pieţei de desfacere a produselor, precum şi încadrarea populaţiei în activitatea altor domenii sau servicii mai eficiente financiar etc.

Servicii.  Referitor  la  sfera  serviciilor din sat,   atît ca număr cît şi ca calitate este foarte scăzută. În localitate sunt înregistrate cîteva unităţi comerciale, care prestează un asortiment redus de produse, practic sunt cele de prima necesitate, precum şi comercializeaza diverselor produse alimentare şi industriale.   Sfera serviciilor de transport este reprezentată de   rutele   de autobus   care  tranzitează  satul  Negrea   aparţinîn  SRL  “DOVASTRANS”.    În localitate   sînt  2  staţii,   care sunt amplasate  la marginea satului, pe unde trec autobusele de  pe  Rutele Voinescu/ Mingir/ Cărpineni   –  Chişinău/Hînceşti.   Foarte slab este dezvoltat sectorul deservirii sociale,  practic  nu  există,  deaceea   populaţia  în mare parte se foloseşte de serviciile din oraşul  Hînceşti.   Dar unele servicii sunt cerute de localnici şi sunt oportunităţi reale de a dezvolta unele servii în localitate,  însă  nu  sunt  doritori  de  a  investi.